România a bifat borna de 100 mld euro din fonduri UE. Ce ar trebui să facem cu următoarele 100 mld?

România a trecut un prag istoric: 100 de miliarde de euro primite de la Uniunea Europeană în cei 18 ani de la aderare. Este un moment de reflecție, dar mai ales un punct de plecare spre viitor.

Dacă primii 100 de miliarde au fost marcați de progres, dar și de ineficiență și oportunități irosite, întrebarea esențială este: cum ar trebui să arate următorii 100 de miliarde?

Ca specialist în consultanță pentru fonduri nerambursabile, văd zilnic provocările și blocajele care împiedică utilizarea eficientă a acestor bani.

În egală măsură, însă, văd și potențialul enorm pe care România îl are, dacă va învăța din greșelile trecutului și va adopta o strategie coerentă.

De la absorbție la eficiență: noul standard pentru finanțare

Dacă în ultimii ani România s-a concentrat pe creșterea ratei de absorbție, următorul pas trebuie să fie clar: maximizarea impactului.

Nu este suficient să accesăm bani europeni, trebuie să ne asigurăm că fiecare euro investit generează rezultate reale, sustenabile și măsurabile. Cu alte cuvinte:

• Dezvoltare pe termen lung, nu doar proiecte punctuale. România trebuie să renunțe la abordarea „să cheltuim fondurile ca să nu le pierdem” și să treacă la o viziune strategică, cu investiții gândite pentru impact pe 10-20 de ani.
  
• Reducerea birocrației. Accesul la fonduri trebuie simplificat, digitalizat și eficientizat pentru ca antreprenorii, administrațiile locale și instituțiile să nu fie sufocate de hârtii și proceduri inutile.
  
• Evaluare pe bază de rezultate, nu doar de cheltuieli. Un proiect nu ar trebui considerat un succes doar pentru că s-au absorbit banii, ci pentru că a produs efecte vizibile: creștere economică, locuri de muncă, infrastructură modernă, digitalizare reală.

Unde ar trebui investiți următorii 100 de miliarde de euro?

Dacă primii 100 de miliarde au fost direcționați preponderent spre infrastructură, administrație și agricultură, viitorul trebuie să arate diferit. România are acum șansa de a construi o economie modernă, competitivă și rezilientă.

1. O infrastructură care să genereze creștere economică reală

• Conectarea marilor orașe și regiunilor economice prin autostrăzi și căi ferate rapide, pentru a transforma România într-un hub logistic european.
• Extinderea și modernizarea infrastructurii feroviare pentru transportul de marfă și pasageri, reducând dependența de transportul rutier și costurile economiei.
• Dezvoltarea unor orașe inteligente, cu infrastructură verde, rețele de transport public eficiente și soluții moderne de mobilitate.

2. Digitalizare și tehnologizare accelerată

• Crearea unei administrații 100% digitale, eliminând birocrația clasică și transformând interacțiunea cetățeanului și a companiilor cu statul într-un proces simplu și eficient.
• Susținerea antreprenorilor în adoptarea tehnologiilor emergente – inteligență artificială, automatizare, securitate cibernetică – pentru a crește competitivitatea IMM-urilor.
• Digitalizarea educației și a sistemului de sănătate pentru a asigura acces rapid și eficient la servicii esențiale.

3. O economie bazată pe inovare și antreprenoriat

• Finanțarea startup-urilor și a firmelor inovatoare prin programe flexibile, adaptate realităților pieței, nu doar prin scheme standardizate greu accesibile.
• Crearea de fonduri de investiții pentru companiile românești cu potențial de scalare internațională, astfel încât România să nu fie doar un consumator, ci și un exportator de inovație.
• Investiții în educație antreprenorială pentru a forma o generație de antreprenori pregătiți să creeze valoare adăugată în economie.

4. Independență energetică și tranziție verde inteligentă

• Dezvoltarea producției interne de energie regenerabilă pentru a reduce dependența de importuri și a asigura stabilitatea prețurilor.
• Susținerea companiilor în tranziția către sustenabilitate, fără a le sufoca cu reglementări excesive, ci prin sprijin concret pentru eficiență energetică și tehnologii verzi.
• Extinderea infrastructurii pentru transportul electric și adoptarea masivă a soluțiilor de mobilitate sustenabilă.

Ce trebuie să se schimbe în sistem pentru a face aceste investiții posibile?

Absorbția eficientă a fondurilor europene nu este doar o problemă de finanțare, ci și una de capacitate administrativă.

România trebuie să-și reformeze urgent mecanismele prin care gestionează aceste bani:

1. Profesionalizarea instituțiilor care administrează fonduri europene. Angajarea și pregătirea unor specialiști reali, nu doar funcționari care bifează proceduri, pentru a transforma sistemul într-un motor de dezvoltare, nu într-o frână birocratică.
2. Predictibilitate și stabilitate legislativă. Ghidurile de finanțare trebuie să fie clare, coerente și publicate cu mult înainte, nu modificate de la o lună la alta.
3. Simplificarea și digitalizarea proceselor de aplicare. Dacă un antreprenor poate obține o finanțare privată într-o săptămână, de ce trebuie să aștepte luni întregi pentru o aprobare din fonduri europene?

De la oportunitate, la transformare reală.

Următorii 100 de miliarde de euro sunt șansa României de a face saltul spre o economie modernă, digitalizată, sustenabilă și competitivă. Nu mai avem voie să repetăm greșelile trecutului.

Dacă vom continua să tratăm fondurile europene doar ca pe niște bani care „trebuie cheltuiți”, vom rămâne o economie dependentă de subvenții externe, incapabilă să crească prin forțe proprii. Dacă, însă, vom investi acești bani cu viziune și strategie, România poate deveni un exemplu de succes în UE.

Este momentul ca decidenții, antreprenorii și consultanții să colaboreze pentru un nou model de dezvoltare. Un model care să transforme următorii 100 de miliarde de euro într-o schimbare reală pentru România.